ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE

COMUNICAT

Urmare articolelor de presa apărute în publicaţiile online ZIUAnews şi Lumea justiţiei din data de 27 iunie 2012, intitulate „Haita robelor- 18 judecători de la instanţa supremă s-au pus de acord să creeze un dispozitiv legal pentru a nu îi permite lui Adrian Năstase prescripţia specială" şi „CIRCULARA LUI PANDREA - 21 judecători supremi au reinventat dreptul in materia prescripţiei răspunderii penale intr-o adunare tovărăşească organizată de şefele Înaltei Curţi, Livia Stanciu şi Aida Popa! Nota de concluzii a adunării, fără nicio valoare juridica, a fost transmisa instanţelor din ţară cu directiva: „perioada în care dosarele s-au aflat pe rolul Curţii Constituţionale se adaugă la calculul termenului de prescripţie", conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie face următoarele PRECIZĂRI:

Şedinţele profesionale la care participă judecătorii şi magistraţii-asistenţi ai secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se organizează lunar sau ori de câte ori este nevoie, iar hotărârile luate în cadrul acestora reprezintă o modalitate alternativă în cadrul mecanismului complex de unificare a jurisprudenţei, alături de deciziile date în recursurile în interesul legii, instrument procedural prin intermediul căruia se realizează respectarea dispoziţiilor art. 126 alin. (3) din Constituţia României, republicată, care prevăd că Înalta Curte de Casaţie si Justiţie este instanţa care asigură interpretarea si aplicarea unitară a legii de către întregul sistem judiciar, atât atunci când cauzele sunt judecate de către aceasta, cât şi atunci când ele sunt judecate în ultima instanţă de către curţi de apel sau tribunale.

Demersurile efectuate de ICCJ în scopul unificării practicii judiciare au fost evidenţiate în rapoartele de monitorizare întocmite în cadrul MCV, care au apreciat ca utilă inclusiv publicarea unor orientări privind stabilirea pedepselor în cazul anumitor infracţiuni de corupţie, pe baza unei analize a hotărârilor judecătoreşti definitive. Astfel, au fost publicate pe pagina de Internet a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie primul Studiu semestrial cu privire la individualizarea judiciară a pedepselor pentru infracţiunile de corupţie. recomandările privind individualizarea pedepselor pentru infracţiunea de luare de mită, infracţiunea de trafic de influenţă şi infracţiunea de cumpărare de influenţă, definitivate de către Grupul de lucru al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind individualizarea pedepselor pentru infracţiunile de corupţie, precum şi Ghidul cuprinzând circumstanţe generale agravante şi atenuante aplicabile unei game largi de fapte penale, elaborat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, acestea având valoare îndrumătoare pentru judecătorii instanţelor naţionale.

Pe aceeaşi linie se înscrie şi dezbaterea, în cadrul şedinţelor interne ale secţiilor ICCJ. a deciziilor soluţionate de către judecătorii instanţei supreme, hotărându-se publicarea celor relevante, apte de a rezolva o problemă de drept cu valoare de principiu, în scopul de a putea fi consultate şi avute în vedere de practicienii dreptului.

Îndeplinirea rolului constituţional al instanţei supreme, de interpretare şi aplicare unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, se realizează inclusiv prin asigurarea accesului la jurisprudenţa ICCJ - atât decizii de speţă cât şi decizii pronunţate în recursuri în interesul legii -. în acest scop fiind publicate pe site-ui ICCJ, un număr de 63.125 de hotărâri cu textul integral, 3.507 de hotărâri în rezumat şi 250 de decizii în interesul legii, alături de editarea unor publicaţii lunare sau anuale precum Buletinul Jurisprudenţei şi Buletinul Casaţiei, ce sunt transmise tuturor curţilor de apei şi parchetelor de pe lângă aceste instanţe.

Referitor la hotărârile de principiu adoptate în cadrul şedinţelor interne ale unora dintre secţiile ICCJ în cadrul atribuţiilor privind unificarea jurisprudenţei, acestea sunt menite să conducă la o rezolvare rapidă a unor aspecte din jurisprudenţa ce generează opinii contradictorii; în eventualitatea în care jurisprudenţa asupra respectivei probleme de drept ar dobândi un pronunţat caracter neunitar, rezolvarea urmează să fie dată pe calea recursului în interesul legii.

În cadrul mecanismului descris, s-a înscris şi dezbaterea, cu ocazia şedinţei Secţiei penale a ICCJ din data de 4 iulie 2011, a deciziei de speţă ce statua asupra modului de calcul a termenului prescripţiei speciale a răspunderii penale în cazul existenţei unor suspendări ale judecăţii cauzei ca urmare a sesizării Curţii Constituţionale. S-a hotărât că problema de drept supusă discuţiei a fost bine rezolvată şi, în consecinţă, s-a stabilit publicarea acesteia ca şi jurisprudenţa relevantă a instanţei supreme şi transmiterea către preşedinţii secţiilor penale ale curţilor de apel, cu precizarea că are valoare îndrumătoare. De altfel, adoptarea unei soluţii privind interpretarea dispoziţiilor legale referitoare la prescripţia specială a răspunderii penale în cauzele penale în care judecata a fost suspendată pe durata soluţionării excepţiilor de neconstituţionalitate a fost evidenţiată în Raportul Comisiei Europene, dat publicităţii ia 20 iulie 2011, ca şi progres înregistrat de ICCJ în direcţia îndeplinirii condiţionalităţilor MCV.

Fără a nega dreptul publicului de a fi informat şi, în anumite cazuri, de a contesta modul de desfăşurare a activităţilor judiciare, Înalta Curte apreciază că recentele comentarii din articolele de presă menţionate au accentuat, în mod nejustificat, decredibilizarea activităţii instanţei supreme, afectând încrederea cetăţenilor în imparţialitatea şi corectitudinea actului de justiţie. Totodată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie respinge cu fermitate susţinerile şi acuzaţiile nefondate referitoare la judecătorii Secţiei penale, apărând statutul, demnitatea şi probitatea profesională a magistraţilor instanţei supreme care şi-au asumat deplin şi responsabil exercitarea profesiei de înfăptuire a actului de justiţie.

BIROUL DE INFORMARE Şl RELAŢII PUBLICE