MESAJ CU OCAZIA ZILEI JUSTIŢIEI

Mărturisesc că a aşterne pe hârtie azi câteva gânduri cu ocazia zilei Justiţiei pare o provocare, pentru că fiecare cuvânt, gest al unui magistrat, atât în sala de şedinţă, cât şi în viaţa privată este mai mult ca oricând interpretat, discutat, expus oricărui comentariu.

Şi totuşi, îndrăznesc ca de ziua noastră, a Justiţiei să-mi deschid sufletul către oameni şi profesie, nu pentru că este doar un moment aniversar anual, în care clişeele sunt mai prezente, ca oricând, ci pentru a spune ce simt despre cei care în fiecare zi, în tăcere, pregătesc şedinţele de judecată, respectiv grefieri, arhivari, magistraţi asistenţi, judecători, intră în şedinţele de judecată şi judecă, cu regularitate un număr foarte mare de dosare, iar apoi până spre ziuă, deliberează şi pronunţă hotărâri.

Cu toţii cunoaştem că a pregăti, a studia şi a judeca dosarele sunt obligaţii care incumbă oricărui judecător, reprezentând, aşadar normalitatea actului de justiţie, în general, însă, în continuare şi astăzi remarc că Justiţia deşi în 22 de ani, a cunoscut schimbări profunde, atât prin întinerirea aproape a întregului corp de magistraţi şi nu numai, dar şi a personalului auxiliar, registratori, arhivari, grefieri, precum şi magistraţi asistenţi, cât şi prin abordarea actului de justiţie în esenţa lui, totuşi se confruntă în continuare cu dificultăţi sub aspectul sediilor, a numărului important de dosare pe rolul unei şedinţe de judecată şi a unui personal insuficient.

Se poate spune că aceste dificultăţi vor fi constante şi ale următorilor ani, în raport cu noile coduri de procedură care conţin instituţii ale căror norme impun soluţionarea unor cauze în feluri diferite ale şedinţelor şi formaţiunilor de judecată, dar cu toate acestea doresc să reafirm că noutatea şi modernitatea reglementărilor presupune întotdeauna o provocare prin flexibilizarea schemelor de personal, regândirea desfăşurării şedinţelor de judecată, într-o manieră care impune în consecinţă o nouă abordare managerială.

Acestor coordonate logistice li se adăugă poate cea mai importantă şi profundă dimensiune, acea a competenţei profesionale a întregului corp, care de-a lungul a mai bine de două decenii a cunoscut o transformare semnificativă, prin dobândirea aprofundată a cunoştinţelor în procesul de formare, fie în cadrul Institutului Naţional al Magistraturi, în formarea iniţială şi continuă, dar şi în formele alternative de pregătire profesională desfăşurate în cadrul curţilor de apel, regionale cu implicarea activă a Consiliului Superior al Magistraturii.

Noile coduri, la rândul lor, prin instituţiile ce le conţin impun o responsabilizare a judecătorilor şi implicit o competenţă profesională aprofundată, prin interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este pe deplin conştientă că dincolo de misiunea de unificare a jurisprudenţei, care va îmbrăca o nouă dimensiune prin noile proceduri de interpretare a normelor, ce presupune pronunţarea unor hotărâri de clarificare a noilor prevederi, procesul de pregătire profesională va impune o implicare a judecătorilor de la instanţa supremă, în diferite ale formării continue, atât prin participare la seminarii, mese rotunde, cât şi organizarea de discuţii punctuale prin intermediul sistemului de videoconferinţă.

Stimaţi colegi, permiteţi-mi să vă adresez tuturor celor care înfăptuiesc actul de justiţie în ansamblul său, judecători, magistraţi asistenţi, personal auxiliar, din cadrul instanţei supreme, cât şi celor de la celelalte instanţe, constante realizări profesionale şi familiale, să rămâneţi în continuare dăruiţi profesiei şi principiilor care o guvernează, demnitatea, dragostea de adevăr, onoarea să vă înnobileze judecata, căreia să-i adăugaţi şi umanitatea sufletului fiecăruia.

Judecător dr. Rodica Aida Popa

Vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie