ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMUNICAT

referitor la întâlnirea de lucru dintre conducerea instanţei supreme

şi reprezentanţii curţilor de apel din România

Vineri, 27 mai 2011, la iniţiativa preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a avut loc la sediul instanţei supreme o întâlnire de lucru între conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi reprezentanţii curţilor de apel din România.

La întâlnire au participat din partea instanţei supreme: jud. Doina Livia Stanciu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, jud. Lavinia Curelea, preşedintele Secţiei Civile şi de Proprietate Intelectuală, jud. Adrian Bordea, preşedintele Secţiei Comerciale, jud. Gabriela Victoria Bîrsan, preşedintele Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal, jud. Anton Pandrea, preşedintele Secţiei Penale, dna. Aneta Ionescu, prim magistrat asistent şi dna. Marilena Butoi, consilier, Biroul de Informare şi Relaţii Publice.

Din partea curţilor de apel din România au fost prezenţi: jud. Petraşcu Marcela Adriana, preşedintele Curţii de Apel Alba Iulia, jud. Cătălin Şerban, preşedintele Curţii de Apel Bacău, jud. Mirena Radu, preşedintele Curţii de Apel Braşov, jud. Lia Savonea, vicepreşedintele Curţii de Apel Bucureşti, jud. Valentin Mitea, preşedintele Curţii de Apel Cluj, jud. Stanciu Nicolae, preşedintele Curţii de Apel Constanţa, jud. Robert Emanoil Condurat, vicepreşedintele Curţii de Apel Craiova, jud. Mihaela Neagu, preşedintele Curţii de Apel Galaţi, jud. Petronela Cristina Văleanu, preşedintele Curţii de Apel Iaşi, jud. Aurelia Lenuţa Stan, membru în Colegiul de conducere al Curţii de Apel Oradea, jud. Gheorghe Diaconu, preşedintele Curţii de Apel Piteşti, jud. Valentina Gheorghe, preşedintele Curţii de Apel Ploieşti, jud. Cezar Hîncu, preşedintele Curţii de Apel Suceava, jud. Dima Florin, vicepreşedintele Curţii de Apel Targu Mureş, jud. Erica Nistor, preşedintele Curţii de Apel Timişoara.

În expunerea sa, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a subliniat necesitatea asigurării unui dialog constructiv între instituţiile puterii judecătoreşti în scopul găsirii celor mai bune metode de realizare a actului de justiţie. În concret, a apreciat că este necesar ca în legile de punere în aplicare a noilor coduri să se prevadă ca, ori de câte ori se semnalează o problemă de drept care este interpretată diferit, să se pronunţe de către secţia de specialitate a curţii de apel o hotărâre cu caracter obligatoriu pentru instanţele din circumscripţia sa. Referitor la sesizarea ICCJ în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept, a arătat că acest mecanism poate fi îmbunătăţit prin legile de punere în aplicare a noilor coduri, în sensul suspendării cauzelor similare celor pentru care a fost sesizată ICCJ, în scopul evitării pronunţării unor soluţii diferite.

În cadrul discuţiilor au fost abordate şi aspecte privind:

-  necesitatea dezvoltării şi a altor pârghii sau a perfecţionării mecanismelor existente de unificare a practicii judiciare la nivelul autorităţii judecătoreşti, în scopul preîntâmpinării practicii neunitare, realizării unei jurisprudenţe în acord cu practica CEDO şi evitarea decredibilizării justiţiei ca urmare a divergenţei de jurisprudenţă;

-  stimularea disciplinei jurisdicţionale pentru reducerea practicii neunitare la nivelul instanţelor;

-  dezvoltarea comunicării la nivel instituţional – instalarea unui sistem de comunicare informatizat (tip video-conferinţă) - între instanţa supremă şi curţile de apel;

-  necesitatea menţinerii întâlnirilor de lucru trimestriale/semestriale pe probleme privind unificarea practicii judiciare între reprezentanţii ICCJ şi judecătorii secţiilor de specialitate ale curţilor de apel;

-  dezvoltarea unor modalităţi concrete de comunicare vizând aspecte comune de management ale secţiilor curţilor de apel şi ale instanţei supreme;

-  iniţierea unor modalităţi specifice de pregătire a magistraţilor (conferinţe, seminarii, mese rotunde) în vederea implementării noilor coduri şi asimilării instituţiilor noi introduse prin acestea;

-  organizarea unor întâlniri între grupul de lucru constituit la nivelul instanţei supreme şi reprezentanţii curţilor de apel, în vederea discutării impactului studiului semestrial asupra individualizării judiciare a pedepselor elaborat de ICCJ;

-  perfecţionarea formării continue centralizate a magistraţilor.

În continuarea discuţiilor au fost prezentate de către participanţi o serie de aspecte generale şi specifice ale sistemului judiciar din România (problema resurselor umane, volumul mare de activitate, complexitatea cauzelor, condiţiile concrete de funcţionare a instanţelor, competenţa ICCJ - preponderent ca instanţă de drept comun, în detrimentul obligaţiei constituţionale de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti -, implementarea legilor de punere în aplicare a codurilor), subliniindu-se necesitatea realizării unei analize obiective a performanţei sistemului judiciar şi operarea modificărilor structurale necesare în vederea îmbunătăţirii funcţionării justiţiei, ca serviciu public.