Din toate timpurile şi în tot locul, ideea de statalitate a avut ca fundament textul juridic, aducător de pace, bună înţelegere şi prosperitate. Scrisul ideografic, succesor al pictogramelor, care înlocuia imaginile cu desene simplificate, schematice, zgâriate pe lemn sau pe fildeş, reprezenta noţiuni ce aveau la bază judecăţi. Cele mai vechi tăbliţe din lemn sau foi de pergament formau un codex. Nu întâmplător, cu şapte secole înainte de Christos, Assurbanipal avea în templul său din Ninive alături de miturile despre originea lumii, printre silobare, texte magice, astrologice, matematice şi textele juridice. Acestea din urmă aveau menirea de a stăvili barbaria, de a organiza mersul vieţii pasnice şi de a o veghea şi de a reglementa chiar raporturile comunitare şi dintre comunitati pe vremuri de război.

Astăzi, biblioteca Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este o unitate specializată, care se adresează magistraţilor de rang superior, teoreticieni şi practicieni în egală măsură, profesori cu o bogată experienţă la catedră şi o îndelungată practica în robă, autori ai unor lucrări de referinţă.