Ședințe de judecată: Mai | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Informații publice » Comunicate de presă » Comunicate de presă (2011) » DECLARAŢIA DE PRESĂ a preşedintelui ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE referitor la Raportul MCV iulie 2011

Comunicate de presă (2011)

DECLARAŢIA DE PRESĂ a preşedintelui ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE referitor la Raportul MCV iulie 2011

  DECLARAŢIA DE PRESĂ

a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, jud. dr. Livia Doina STANCIU, referitor la poziţia instanţei supreme cu privire la constatările şi recomandările cuprinse în Raportul anual din iulie 2011 al Comisiei Europene către Parlament şi Consiliu asupra progreselor României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).

Raportul Comisiei Europene, dat publicităţii la 20 iulie 2011, reflectă, cu obiectivitate, atât progresele înregistrate de sistemul judiciar român în perioada parcursă de la Raportul din vara anului precedent, cât şi domeniile în care sistemul judiciar român trebuie să îşi concentreze eforturile pentru a înregistra progrese convingătoare.

Raportul reflectă, în mod obiectiv, evoluţiile înregistrate în sistemul judiciar român şi, în acelaşi timp, identifică direcţiile în care sunt necesare progrese viitoare.

În ceea ce priveşte Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, contrar comentariilor politice sau jurnalistice exprimate, raportul marchează evoluţiile înregistrate în:

•  revizuirea competenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în scopul asigurării funcţionării instanţei supreme, ca instanţă de casaţie;

•  reformarea sistemului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aflată în dezbaterea Parlamentului;

•  adoptarea unei soluţii privind interpretarea dispoziţiilor legale referitoare la prescripţia specială a răspunderii penale în cauzele penale în care judecata a fost suspendată pe durata soluţionării excepţiilor de neconstituţionalitate;

•  identificarea cauzelor care generează întârzieri în judecarea dosarelor de corupţie la nivel înalt.

  Referitor la aceste ultime aspecte, ICCJ a identificat principalele vulnerabilităţi din activitatea sa de judecare a dosarelor de mare corupţie, precum şi soluţiile ce se impun în vederea asigurării celerităţii în soluţionarea acestor cauze şi eliminarea riscului prescripţiei răspunderii penale, întreaga problematică fiind prezentată pe larg de preşedintele instanţei supreme responsabililor Comisiei Europene cu ocazia întrevederii pe care a avut-o cu aceştia la 6 iulie 2011, anterior finalizării Raportului.

  Demersul a avut ca scop o informare completă şi nemijlocită a autorilor Raportului cu privire la activitatea ICCJ pe domeniile de interes, fiind susţinut de o documentaţie complexă şi date statistice elocvente.

  Astfel, prezentarea activităţii ICCJ a vizat următoarele aspecte:

  În cauzele de corupţie la nivel înalt aflate pe rolul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie termenele de prescripţie expiră între 2013 şi 2029, neexistând deci riscul ca în vreunul dintre dosarele de mare corupţie la nivel înalt să intervină  prescripţia răspunderii penale înainte de soluţionarea definitivă, având în vedere şi faptul că în aceste cauze există o singură cale de atac;

  Problema de drept privind calculul prescripţiei speciale în cazul suspendării pentru soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate  - problemă de drept ridicată în decizia nr. 3473 din 6 octombrie 2010 a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - a fost discutată în şedinţa secţiei de specialitate a instanţei supreme din data de 4 iulie 2011, fiind adoptată în unanimitate prin vot soluţia potrivit căreia prescripţia specială intervine numai la momentul la care termenul de prescripţie, la care se adaugă jumătate din acest termen şi perioada suspendării judecăţii, s-a împlinit. Această decizie este publicată, în rezumat, pe pagina de Internet, la rubrica Jurisprudenţă (Document ) şi poate fi accesată de către orice persoană; a fost transmisă tuturor preşedinţilor secţiilor penale ale curţilor de apel; are valoare îndrumătoare pentru toţi judecătorii români şi a fost adoptată de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cadrul atribuţiilor privind unificarea jurisprudenţei; 

  După intrarea în vigoare a Legii nr. 177/2010, publicată în Monitorul Oficial nr. 672 din 4 octombrie 2010, niciuna dintre cauzele de corupţie la nivel înalt aflate pe rolul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu a fost suspendată;

  Datele statistice privind cauzele de corupţie soluţionate relevă o creştere substanţială a numărului de cauze soluţionate în primele 6 luni ale anului 2011 în raport cu întregul an 2010.

·  2010 → Secţia penală a soluţionat în primă instanţă o cauză de corupţie la nivel înalt

·  2011 → Secţia penală a soluţionat în primă instanţă 7 cauze de corupţie la nivel înalt

·  2011 → Completul de 9 judecători a soluţionat definitiv 3 cauze de corupţie la nivel înalt privind hotărâri pronunţate în perioada 2009-2011

·  2011 → Completul de 5 judecători a soluţionat definitiv 2 cauze de corupţie la nivel înalt privind hotărâri pronunţate în perioada 2010-2011; 

   În perioada ianuarie - iulie 2011, Secţia penală a stabilit termene scurte, spre exemplu, 18 termene în dosarul nr. 514/1/2009, 10 termene în dosarul nr. 4500/1/2007 şi 9 termene în dosarul nr.  4489/1/2010;

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a organizat întâlniri de lucru cu reprezentanţii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT şi DNA, precum şi cu reprezentanţii Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi ai Baroului Bucureşti, în scopul identificării şi eliminării posibilelor disfuncţionalităţi, de ordin procedural sau administrativ, din activitatea organelor judiciare care participă la înfăptuirea actului de justiţie, în vederea realizării cu celeritate a acestuia, precum şi asigurarea creşterii eficienţei procedurilor şi a încrederii justiţiabililor în actul de justiţie.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a organizat o întâlnire de lucru cu preşedinţii curţilor de apel în scopul dezvoltării unor mecanisme noi şi a perfecţionării mecanismelor existente de unificare a jurisprudenţei;

    Datele statistice privind recursul în interesul legii relevă o creştere substanţială a numărului de recursuri în interesul legii soluţionate în primele 6 luni ale anului 2011 în raport cu întregul an 2010.

Numărul recursurilor în interesul legii soluţionate:

·  Întregul an 2010 → 9 recursuri în interesul legii

·  Primele 6 luni ale anului 2011  → 13 recursuri în interesul legii.

  La 1 iulie 2011, baza de date privind jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (Jurisprudenţa ) a depăşit numărul de 60.000 de hotărâri cu textul integral şi 3.000 de hotărâri în rezumat.

Ca instrument elaborat în cadrul MCV, Raportul cuprinde recomandări adresate autorităţilor române, inclusiv Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

1. O primă recomandare care priveşte în mod direct Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constă în luarea măsurilor urgente pentru îmbunătăţirea practicii judiciare şi a managementului cauzelor şi accelerarea cauzelor de corupţie la nivel înalt pentru a evita împlinirea termenelor de prescripţie în toate cauzele.

Luarea măsurilor urgente în scopul accelerării judecăţii cauzelor de corupţie la nivel înalt, în scopul evitării împlinirii termenelor de prescripţie în aceste cauze, constituie o prioritate a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În perioada imediat următoare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va revizui managementul cauzelor de corupţie la nivel înalt aflate pe rolul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

•  Revizuirea managementului cauzelor de corupţie la nivel înalt aflate în curs de judecată la nivelul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie implică, în primul rând, luarea urgentă a tuturor măsurile organizatorice care au ca rezultat concret stabilirea unor termene scurte în toate cauzele de corupţie la nivel înalt, până la momentul soluţionării definitive a acestora.

•  Revizuirea managementului cauzelor de corupţie la nivel înalt implică, în al doilea rând, stabilirea unui calendar estimativ al procedurii de judecată, pentru fiecare cauza de corupţie la nivel înalt aflată în curs de judecată la nivelul Secţiei penale a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care să aibă ca rezultat concret eliminarea riscului intervenţiei prescripţiei speciale a răspunderii penale.

2.  O a doua recomandare care priveşte direct Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constă în implementarea unui sistem obiectiv şi transparent de promovare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

•  În perioada anterioară Raportului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a contribuit, în toate etapele, Ia elaborarea noilor texte de lege care reglementează un sistem obiectiv şi transparent de promovare la instanţa supremă.

•  În perioada următoare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va susţine necesitatea legiferării noului sistem, caracterizat prin obiectivitate şi transparenţă, de promovare la Înalta Curte de Casaţie şi justiţie, în cadrul dezbaterilor care vor avea loc în faţa camerei decizionale - Senatul României.

3.  O a treia recomandare care priveşte direct Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constă în continuarea reformei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în scopul întăririi rolului său de casaţie şi al creşterii capacităţii sale de a soluţiona cauzele de corupţie Ia nivel înalt.

Consolidarea rolului instanţei supreme de instanţă de casaţie şi creşterea capacităţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a soluţiona cauzele de corupţie la nivel înalt se poate realiza, pe de o parte, prin Noul Cod de procedură civila şi prin Noul Cod de procedură penală, precum şi prin legile de punere în aplicare a acestor Coduri şi, pe de altă parte, prin soluţionarea problemelor existente în prezent cu privire la spaţiul insuficient în care îşi desfăşoară activitatea Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi cu privire la numărul mare de posturi vacante de judecător, în special la nivelul Secţiei penale a instanţei supreme.

•  În perioada anterioară Raportului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi-a adus contribuţia la perfecţionarea soluţiilor legislative cuprinse în Noul Cod de procedură civilă şi în Noul Cod de procedură penală şi, în special, în legile pentru punerea în aplicare a acestor Coduri, în scopul transformării instanţei supreme într-o veritabilă curte de casaţie.

•  În perioada următoare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va continua dialogul cu Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii, în vederea definitivării soluţiilor legislative cuprinse în legile pentru punerea în aplicare a Noului Cod de procedură civilă şi a Noului Cod de procedură penală, în scopul creşterii rolului de instanţă de casaţie al Înaltei Curţi, precum şi a asigurării soluţiilor legislative care să asigure o jurisprudenţă unitară.

•  Nu în ultimul rând, identificarea urgentă a spaţiilor în care să îşi desfăşoare activitatea de judecată instanţa supremă - condiţie esenţială pentru judecarea cu celeritate a cauzelor de corupţie la nivel înalt -, constituie o prioritate imediată a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Ca o măsură temporară, în următoarele 6 luni, Secţia penală a instanţei supreme va folosi săli de judecată ale Curţii Militare de Apel şi Tribunalului Bucureşti pentru judecarea unor dosare de corupţie la nivel înalt.

Judecător dr. Livia Doina STANCIU

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

22 iulie 2011