ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMUNICAT DE PRESĂ

referitor la participarea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la masa rotundă cu tema „Transpunerea unor norme din dreptul Uniunii Europene prin Noul Cod Penal. Confiscarea extinsă".

Marţi, 29 noiembrie 2011, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, jud. dr. Doina Livia Stanciu a participat la masa rotundă cu tema „Transpunerea unor norme din dreptul Uniunii Europene prin Noul Cod Penal. Confiscarea extinsă", organizată de Ministerul Afacerilor Europene.

Evenimentul a avut scopul de a facilita participanţilor o analiză pragmatică a problematicii reglementării instituţiei confiscării extinse ca urmare a obligaţiei României de transpunere în legislaţia naţională a articolului 3 din Decizia - cadru 2005/212/JAI a Consiliului UE din 24 februarie 2005 privind confiscarea produselor, a instrumentelor şi a bunurilor având legătură cu infracţiunea, precum şi de a genera un cadru pentru dezbateri viitoare, bucurându-se de o largă participare a reprezentanţilor sistemului judiciar din România.

Dezbaterile au fost moderate de dl. Răzvan Horaţiu Radu, subsecretar de stat, Agentul Guvernului României pentru Curtea de Justiţie şi Tribunalul Uniunii Europene şi s-au purtat pe marginea prezentărilor susţinute de preşedintele ICCJ, jud. dr. Doina Livia Stanciu, reprezentantul Ministerului Justiţiei, d-na Alina Barbu, şef serviciu Drept Public din cadrul Direcţiei Elaborare Acte Normative, prof. univ. dr. Tudorel Toader, judecător la Curtea Constituţională şi decan al Facultăţii de Drept, Univ. Al. Ioan Cuza, Iaşi, procuror Marius Bulancea, consilier al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi dl. Gabriel Caian, judecător detaşat la Agentul Guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Ministerul Afacerilor Externe.

În expunerea sa, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a subliniat că problematica reglementării instituţiei confiscării extinse, în contextul transpunerii în dreptul intern a prevederilor articolului 3 din Decizia-cadru 2005/212/JAI a Consiliului Uniunii Europene din 24 februarie 2005 privind confiscarea produselor, a instrumentelor şi a bunurilor având legătură cu infracţiunea, necesită o abordare complexă, atât din punctul de vedere al  constituţionalităţii, cât şi al naturii juridice, apreciind că, sub acest din urmă aspect, soluţia optimă o constituie reglementarea confiscării extinse tot în legea penală, ca măsură de siguranţă. Astfel, confiscarea extinsă va putea fi dispusă condiţionat de:

● condamnarea făptuitorului pentru comiterea unei infracţiuni de o anumită gravitate, susceptibilă, în acelaşi timp, să îi procure un folos material, fără a  se limita aplicabilitatea noii măsuri la condamnarea pentru anumite infracţiuni, enumerate limitativ;

 ● dacă valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată într-un anumit interval de timp depăşeşte, în mod vădit, veniturile obţinute de aceasta în mod licit, iar instanţa are convingerea că bunurile respective provin din activităţi de natura celor care au atras condamnarea.

Totodată, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie  a relevat că, în contextul apariţiei unei noi reglementări în materie, aplicarea dispoziţiilor legale referitoare la confiscarea extinsă constituie o provocare pentru sistemul judiciar român, în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va avea un rol important, respectiv acela de formare a unei jurisprudenţe unitare.

TEXTUL INTEGRAL al alocuţiunii preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la masa rotundă cu tema „Transpunerea unor norme din dreptul Uniunii Europene prin Noul Cod Penal. Confiscarea extinsă", Bucureşti, 29 noiembrie 2011.

-  Document

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

30 noiembrie 2011